Enzime anticancer

Câteva studii recente efectuate în cadrul universităţilor Johns Hopkins din SUA şi Tsukuba din Japonia arată că inducţia unor enzime speciale din corp, capabile să neutralizeze şi să înlăture substanţele cancerigene, are şanse mari să devină o metodă eficace de reducere a riscului de cancer. Cercetătorii vor încerca să pună la punct medicamente care să mărească acest efect, dar testele necesare pentru stabilirea efectului pe termen lung şi a siguranţei fac din aceste planuri ceva de ordinul viitorului. 

Pentru a-şi putea exercita efectul dăunător asupra ADN-ului celulelor în care pătrund, substanţele cancerigene trebuie să fie mai întâi activate. În urmă cu câţiva ani, oamenii de ştiinţă au descoperit că anumite enzime ale corpului omenesc (numite enzime de faza II-a ) pot detoxifia compuşii cancerigeni înainte să fie activaţi. Dr. Paul Talalay a apărut pe primele pagini ale ziarelor când a descoperit că o substanţă nutritivă din broccoli, numită sulforafan , poate determina creşterea nivelurilor acestor enzime protectoare, iar cercetările ulterioare au identificat multe alte astfel de substanţe.
 
Exemple de enzime anticancer

Exista numeroase astfel de enzime in organism. Iata cateva din cele mai importante:
 
    * sistemul citocrom p-450
    * glutation S-transferaza (GSH/GST)
    * quinon reductaza (QR)
    * epoxid hydrolaza (EH)
    * UDP-glucuronosil-transferaze

Dr. Talalay şi colegii săi au publicat recent, în Proceedings of the National Academy of Sciences din SUA, rezultatele unor studii noi pe care le-au efectuat referitor la modalitatea prin care celulele controlează activitatea enzimelor de faza II-a. Ei au identificat o proteină a organismului care acţionează asemenea unui întrerupător, reglând nivelurile de enzimă în fiecare moment-dat. Atunci când „întrerupătorul” era închis, cobaii expuşi la acţiunea unei substanţe cancerigene din fumul de ţigară au dezvoltat mult mai multe tumori decât cei la care „întrerupătorul” funcţiona. Mai mult, atunci când cobailor li s-a administrat un medicament despre care se ştia că este capababil să crească nivelul enzimelor de faza II-a, atâta timp cât „întrerupătorul” funcţiona şi permitea menţinerea producţiei de enzime la niveluri crescute, numărul tumorilor care apăreau după expunerea la compusul cancerigen a scăzut la jumătate.

Cercetătorii sunt de părere că în unele alimente există substanţe protectoare care acţionează prin declanşarea eliberării de către celule a acestei enzime reglatoare (o veritabilă pornire a „întrerupătorului”), ceea ce determină, la rândul ei, creşterea producţiei de enzime de faza II-a, care anihilează compuşii cancerigeni şi previn daunele celulare care ar putea conduce la apariţia cancerului.

Deşi broccoli a beneficiat de publicitatea iniţială, întreaga familie a legumelor crucifere conţine o varietate de substanţe înrudite care stimulează enzimele de faza II-a. Conopida, varza, varza de Bruxelles şi ridichia fac parte din aceeaşi familie. Compuşii protectori pe care îi conţin sunt eficienţi atât în cazul consumării legumelor în stare crudă, cât şi gătite.

O parte din efectele benefice pentru sănătate ale usturoiului se datorează unor compuşi fitochimici numiţi suflizi de alil , o altă categorie de substanţe care stimulează enzimele de faza II-a. ªi ceapa este o sursă valoroasă de asemenea substanţe.

Fructele şi legumele ne oferă o gamă extrem de variată de substanţe nutritive şi compuşi fitochimici care ajută la prevenirea cancerului. Acidul elagic din fructele de pădure, struguri şi nuci stimulează producţia de enzime de faza II-a; acelaşi efect îl au fenolii din fructele de pădure, citrice şi unele plante medicinale.

Există, desigur, pericolul de a supra-simplifica aceste descoperiri. Unele companii au şi început să comercializeze compuşi fitochimici izolaţi. Specialiştii ne avertizează însă că efectele protectoare ale alimentelor vegetale sunt rezultatul combinat al vitaminelor, compuşilor fitochimici care stimulează producţia de enzime şi probabil al altor numeroase substanţe încă necunoscute care se găsesc în fructe şi legume. Institutul american de cercetare a cancerului subliniază că cea mai sigură cale de a obţine protecţia constatată în studiile asupra persoanelor cu risc redus de cancer este să mâncăm ceea ce mănâncă ei: o hrană bazată pe plante, în centrul căreia se află legumele, fructele, cerealele integrale şi leguminoasele (fasolea).

SURSA