Promotii

Categorii

Articole noi


Apel de urgenta

Despre carne



DESPRE CARNE

Cu ajutorul lui Robert Morse (Cum să trăim sănătos fără toxine) am strîns, ca un colecÈ›ionar de timbre rare, 21 de argumente pe care mi le-am lipit de-a dreptul în frunte, să mă ajute să mă È›in cu înăpățînare de hotărîrea de a fi vegetariană.
Pe cei care mă judecă, îi rog să rămînă consecvenÈ›i cu ei înÈ™iÈ™i. Daca mai pot, după ce citesc argumentele lui Robert Morse. Și ale mele, de 4 ani …
1. CARNEA CONSUMA ENERGIE  VITALA, in procesul digestiei, in loc sa o genereze. Proteina animala este un lanÈ› de aminoacizi , care trebuie întîi descompus în elemente constitutive, pentru ca organismul să o poată folosi. Asta presupune eforturi energetice uriaÈ™e. Cu alte cuvinte în loc sa-È›i dea, îÈ›i fură din energie.
2. CARNEA CONÈšINE ADRENALINÄ‚ ÎN CANTITĂȚI MARI (secretată de groaza animalelor sacrificate) care epuizează glandele suprarenale umane È™i duce în timp la hipertensiune. Adrenalina provoacă furie È™i agresivitate celui care consuma carne.
3. CARNEA E TOXICÄ‚, datorita acidului uric (care provoacă guta), acidul fosforic È™i acidul sulfuric, formaÈ›i în procesul de digestie È™i metabolismul proteinelor din carne. AceÈ™ti acizi au o acÈ›iune iritantă È™i inflamatoare asupra È›esuturilor.
4. CARNEA ELIMINÄ‚ CALCIUL din organism, datorită azotului din compoziÈ›ia proteinei din carne, cu conÈ›inut bogat în fosfor.
5. CARNEA E ACIDÄ‚, ducînd la inflamaÈ›ii ale È›esuturilor È™i degradarea lor rapidă È™i la aÈ™a numita acidoză, cauza tuturor bolilor. De la o raceala pînă la cancer!
6. CARNEA CREȘTE COLESTEROLUL ducînd la accidente vasculare, hipertensiune arterială, angină pectorală, boli de inimă, obezitate È™i impotență, etc.
7. CARNEA PROMOVEAZĂ CALCULII HEPATICI ȘI BILIARI
8. PROTEINELE ANIMALE PUTREZESC în interiorul organismului, dînd trupului un miros greu.
9. CARNEA DUCE LA APARIȚIA CANCERULUI DE COLON. Mai ales consumul de carne roșie este asociat cu creșterea compușilor de tip N-Nitroso din culturile de bacterii intestinale, care lezează colonul și provoacă tumori maligne la nivelul lui.
10. CARNEA DUCE LA APARITIA CANCERULUI HEPATIC SI PANCREATIC
11. CREȘTEREA ANIMALELOR SE FACE ÎN CONDIÈšII DEZUMANIZANTE PENTRU CRESCÄ‚TORI, în spaÈ›ii închise, lipsite de lumina soarelui sau de aer curat. Animalele sunt injectate cu hormoni de creÈ™tere, hrănite cu furaje pline de pesticide È™i ierbicide, cu concentrate făcute din faină de oase, bolnave de cancer, cel mai adesea. Sunt maltratate È™i ucise apoi cu cruzime.
12. CREȘTEREA ANIMALELOR A FÄ‚CUT RAVAGII MEDIULUI. Defrișările masive, pentru ca în locul pădurilor să se creeze locuri de pășunat, au dezechilibrat eco-sistemul planetar, distrugînd habitatul natural al animalelor sălbatice, diminuînd cantitatea de oxigen È™i provocind încălzirea globală.
13. CONSUMUL DE CARNE SCURTEAZA VIAÈšA (prin epuizarea în timp a organelor vitale).
14. CONSUMUL DE CARNE STIMULEAZA, IRITÄ‚ SI INFLAMEAZÄ‚ ORGANELE SEXALE (În special glanda prostatei, ducÎnd la apariÈ›ia prostatitei)
15. CARNEA ESTE INJECTATA CU HORMONI DE CREȘTERE, ANTIBIOTICE ȘI VACCINURI, toate considerate cancerigene.
16. ANIMALELE SUNT HRÄ‚NITE CU UN AMESTEC DE FURAJE ȘI CARNE TOCATÄ‚, PROVENITÄ‚ DE LA VACI, PORCI, GÄ‚INI BOLNAVE ȘI AGONIZANTE ȘI OI MOARTE. Aceste practici duc la acidoză È™i îmbolnăvesc animalele, aÈ™a cum îi îmbolnăvesc È™i pe oameni. Ä‚sta este motivul apariÈ›iei unor boli teribile ca “boala vacii nebune”.
17. INGESTIA DE PROTEINĂ ANIMALĂ INTERFEREAZĂ CU ABSORBȚIA MANGANULUI DIN ORGANISM, ceea ce poate provoca amețeli, tulburări de echilibru, spasme, convulsii, probleme de transmitere a impulsurilor neuronale (miastenie, aritmie cardiaca, fibrilații), probleme neuromusculare, boala Parkinson si boala Lou Gehring.
18. CARNEA ABUNDÄ‚ ÎN CELULE ROȘII MOARTE, cu conÈ›inut mare de fier ionizat (extrem de diferit de cel de origine vegetala), care poate duce la scăderea nivelului de crom (necesar în transferul de insulină), scăderea nivelului de zinc (necesar în producerea insulinei È™i a energiei), lezarea È›esuturilor hepatice, pancreatice si renale; scăderea nivelului de calciu, creÈ™terea nivelului de sodiu (cauzatoare de edeme)
19. CARNEA ESTE PRINCIPALA CAUZÄ‚ CARE DUCE – ÎN MOD DIRECT – LA DEGRADARE DANTURII, datorita faptului ca interferează cu absorbÈ›ia calciului;
20. CARNEA E INADECVATÄ‚ CONSUMULUI UMAN DIN CEL PUÈšIN 7 MOTIVE: 1) carnivorele au gheare cu care iÈ™i prind prada; oamenii, n-au; 2) carnivorele au canini È™i incisivi puternici, cu care sfîÈ™îie carnea, dar n-au în schimb molari plaÈ›i cu care să o mestece, aÈ™a că o înghit bucăti întregi; oamenii nu au dinÈ›ii din față ascuÈ›iÈ›i, dar au molari destinaÈ›i să macine bine bolul alimentar; 3) carnivorele au tractul digestiv doar de trei ori mai mare decît lungimea corpului, ceea ce faciliteaza evacuarea destul de rapidă a carnii digerate, intrate in putrefacÈ›ie; oamenii au traiectul digestiv de 10-12 ori mai mare decît lungimea corpului, unde carnea intrată in putrefactie poate stagna È™i pina la 5 zile într-un corp încă sănătos, dar uneori rămîne lipită de pereÈ›ii colonului ani de zile, sub forma aÈ™a numitei plăci mucoidale. 4) stomacul carnivorelor secretă acid clorhidric puternic, care digeră proteina animală; stomacul uman secretă un acid clorhidric de 20 de ori mai slab decît cel al carnivorelor. 5)  glandele salivare ale carnivorele n-au rolul de a pre-digera alimentele; la oameni s-au dezvoltat glande salivare productive, al caror produs (saliva) are enzime puternice care predigeră carbohidraÈ›ii. 6) saliva carnivorelor este acidă; saliva oamenilor este alcalină. 7) digestia nutrienÈ›ilor se face rapid È™i direct în stomacul carnivorelor, sub influenÈ›a acidului clorhidric puternic; digestia omului începe în gură, sub acÈ›iunea enzimelor salivare specializate în carbohidraÈ›i È™i lipide, trece în stomac, unde se descompun proteinele cu ajutorul pepsinei È™i se desfasoară în toată plenitudinea ei, lent, în intestinul subÈ›ire al omului. AbsorbÈ›ia nutrienÈ›ilor are loc abia în intestinul gros, după un parcurs lung, uneori de 7 metri, cît are tractul digestiv.
21. CARNEA ANIMALÄ‚ NU E CU NIMIC DIFERITÄ‚ DE CEA UMANÄ‚, AVÎND ACEEAȘI COMPOZIÈšIE CHIMICÄ‚. Un exerciÈ›iu de imaginaÈ›ie, propus de-un amic, m-a pus in situaÈ›ia dramatică ipotetică a unei izolari forÈ›ate împreună cu cîÈ›iva prieteni, înfometaÈ›i cu toÈ›ii, puÈ™i să decidem între a trăi sau a muri de inaniÈ›ie, atunci cînd unica sursă de hrană e gamba tovarășului de suferință. Într-o astfel de situaÈ›ie, nu mă imaginez decît murind de foame…

 

Comentarii

Nu exista comentarii

Lasa un Comentariu


Cosul este gol.
Cauta in aceasta pagina

PRIMA TA COMANDA? Iti vom explica tot ce este necesar sa cunosti


Oferte speciale


Ai cautat un produs si nu l-ai gasit in magazin? Trimite-ne un mesaj


Contactati-ne telefonic


Contul meu

Facebook

Articole noi

Informatii utile

Producatori

  • 2 EPROD
  • ABEMAR
  • ABOCA
  • ACETO
  • ACORELLE

Newsletter

    E-mail:

NOU!!! Reparatii calculatoare

VERIFICA AICI DACA PRODUSUL ALES ESTE NOTIFICAT DE INSTITUTUL DE BIORESURSE ALIMENTARE